Aktion Suhnezeichen Friedensdienst (ASF) este o organizatie internationala care ofera tinerilor - si nu numai - posibilitatea de a descoperi noi orizonturi, de a cunoaste alte tari, alte culturi, istoria acelor locuri si a crea legaturi de prietenie prin activitati comune ; acorda o atentie speciala victimelor Holocaustului. Recent a organizat o tabara de vara la Bucuresti, la Caminul Rosen. Am primit astfel vizita unui grup de 14 persoane din Germania, Olanda, Belarus, un israelian care locuieste in Germania si un ucrainean care locuieste in Polonia. Aveau intre 18 ani si 33 de ani, dar si doi tineri ... de peste 60 de ani, Ulrike si Helmut care au fost printre cei mai dinamici.
Ne-au vizitat in camerele noastre, purtand numeroase discutii despre conditiile de trai din perioada interbelica, din timpul razboiului si despre situatia actuala. La mine, de pilda , au fost Saskia, Anna si Marie apoi Christin si Helmut, care m-au intrebat despre formele de manifestare ale antisemitismului, despre cum am trait in perioda legionaro-antonesciana, cum a fost in perioada comunista, despre revolutia din 1989, ce s-a schimbat in prezent si desigur despre viata la Caminul Rosen. Au fost foarte impresionati de activitatile noastre de socializare si in special de spectacolele de teatru scrise si interpretate de rezidentii Caminului. Au avut dealtfel ocazia sa asculte, pe aceasta tema, o prezentare detailata, inclusiv filmari, facuta de Paul Dunca.
Un moment special a fost excursia la Mogosoaia unde am luat masa la iarba verde. Un alt moment deosebit a fost spectacolul de pantomima prezentat de ei cu care ocazie ne-au acordat diferite distinctii : Dorotea, "Regina dansului", domnul Segal "Ambasador al culturii iudaice", Iudit, "Doamna cool", Mihaela, "Mamica" si subsemnatul, "Povestitorul" - probabil pentruca am vorbit prea mult.
Am sarbatorit impreuna Kabalat Sabat si atentie ... am pregatit impreuna Hala care a iesit exceptionala. Master chef a fost Arnon.
Ar mai fi multe de spus : Anna si Raphaela ne-au oferit un concert de pian, s-au organizat jocuri de societate, am cantat si am dansat impreuna, ne-au oferit dulciuri, specialitati din tarile lor, iar la seara de ramas bun, la cererea lor, le-am facut recomandari de viata si le-am transmis urari pentru viitor.
Sa mentionam ca pe toata perioada au functionat pe post de translatori domnul director G. Perrotta, Ana, Nicoleta, Roxana si Stela.
La despartire - multi dintre noi aveau ochii umezi - ne-au promis ca revin si la anul.
Am petrecut impreuna cu oaspetii nostri doua saptamani de mare bucurie. Alaturi de ei ne-am simtit si noi mai tineri ... am uitat chiar de problemele noastre medicale.